Proiectul celor 35 ore

Proiectul socio-economic francez a celor “35 heures”

Cunoscut sub denumirea de “Reforma celor 35 de ore”, acest proiect francez privind reducerea normei de lucru în Franța, este o politică economică implementată de doamna Martine Aubry, fost Ministru a Muncii și Solidarității în timpul guvernării Lionel Jospin din perioada 1997-2000. Această reformă experimentată în Franța, viza reducerea normei de lucru saptămânale de la 39 la 35 de ore, în scopul de a permite crearea de noi locuri de muncă și de a relansa economia franceză, contribuind astfel la lupta împotriva șomajului prin partajarea muncii. Salariatul francez putea continua să lucreze săptămânal până la 39 de ore, diferența de 4 ore /săptămână (de la 35 la 39 de ore) fiind considerată timp de lucru suplimentar, cumulul acestor ore suplimentare putând fi utilizat de către angajat sub forma unor zile sau jumătăți de zile libere. Acest proiect francez, a fost susținut cu argumente forte și de către doamna Ségolène Royal, puternica contra-candidată a actualului Președinte al Republicii Franceze, domnul Nicolas Sarkozy, în cursa pentru alegerile prezidențiale din anul 2007.
Ce propune de fapt și de drept acest proiect? Nimic altceva decât reducerea timpului de lucru săptămânal la 35 de ore, în beneficiul colectiv al societății. În esență, vorbim despre un lucru extrem de simplu, dar cu incidențe socio-economice dintre cele mai benefice, atât pentru societatea franceză, cât și pentru orice altă societate care ar implementa “Proiectul celor 35 de ore”.

Pentru a înţelege atât conceptul, cât şi beneficiile de natură socială şi economică care-l acomapaniază, vă propun să plasăm acest proiect francez în contextul naţional românesc. Acest lucru ar presupune faptul că, norma de lucru săptămânală ar fi redusă de la 40 la 35 de ore, fapt care ar reprezenta o reducere de 5 ore/angajat/săptămână, acompaniată în mod evident de o reducere proporțională a venitului net al angajatului cu 12,5% (reducerea cu 5 ore a normei de lucru săptămânale este echivalentă reducerii cu o optime a venitului net al angajatului).

Dacă luăm în considerare exemplul reducerii timpului săptămânal de lucru de la 40 la 35 de ore, am putea realiza o “economie” de 5 ore/săptămână/persoană. Astfel, este ușor de remarcat faptul că, pentru fiecare grup compus din 7 persoane angajate, pentru care norma săptămânală de lucru ar fi redusa cu 5 ore/săptămână/persoană, am putea realiza o “economie” de 35 de ore/săptămână/grup “inutilizate”, dar care pot fi “utilizabile” de manieră inteligentă, prin investirea lor în crearea unui nou loc de muncă pentru o normă de 35 ore/săptămână/persoană. Altfel spus, prin transpunerea acestui proiect socio-economic francez pe piața muncii din România, fiecare grup de 7 persoane angajate, pentru care timpul total de lucru săptămânal a fost redus cu 35 de ore (7 angajati x 5 ore/săptămână/angajat = 35 ore/săptămână/grup de angajati), va crea un al 8-lea loc de muncă, cu o normă de 35 ore/săptămână.

Iată schema prin care fiecare grup de 7 persoane angajate va contribui la crearea celui de-al 8-lea loc de muncă, cu o norma săptămânală de 35 de ore:

Dincolo de crearea de noi locuri de muncă, «Reforma celor 35 de ore» joacă un rol social extrem de important, în ceea ce privește creșterea cu 5 ore a timpului liber rămas disponibil cetățeanului, pentru gestionarea mai sănătoasă a activităților de familie, precum și a activităților asociative.

Implementarea unei astfel de reforme privind reducerea normei de muncă de la 40 la 35 de ore, nu reprezintă numai o mare provocare economică actuală, caracterizată prin implementarea unei măsuri curajoase de creare a noi locuri de muncă în plină criză economico-financiară, ci și o manieră briliantă care permite « transformarea răului în bine » prin:

– Partajarea mai echitabilă a volumului de muncă existent în rândul populației active, având ca efect crearea de noi locuri de muncă;

– Reducerea ratei șomajului (fiecare grup de 7 persoane contribuie simultan la crearea unui nou loc de muncă, prin transformarea unui șomer în angajat activ cu o normă de 35 de ore/săptămână);

– Ameliorarea gestiunii activităților de familie (suplimentarea cu 5 ore a timpului liber disponibil, poate fi fructificată în rezolvarea problemelor vieții de cuplu și/sau a contribuției mai accentuate la procesul de educare și instruire a propriilor copii);

– Ameliorarea condițiilor de viață și de sănătate a cetățenilor (reducerea cu 5 ore a normei săptămânale de lucru, echivalează cu câștigul a 5 ore de repaus sau de relaxare activă a individului uman, fapt ce poate avea o incidență pozitivă asupra reducerii ratei de stress a cetățenilor și asupra menținerii unui stil de viață mai sănătos și mai echilibrat al acestora);
– Posibilitatea obținerii unui număr de ore/zile de concediu adiționale pentru cei care continuă să lucreze 40 de ore pe săptămână (cumulul anual al celor 5 ore lucrate zilnic peste norma de 35 de ore nu va fi remunerat, aceste ore suplimentare putând fi contabilizate drept perioadă de concediu aditională);

–  Creșterea mediei de consum la nivel național (șomerul transformat în angajat va deveni un consumator mult mai activ în postura de angajat decât în cea de șomer, fapt ce va compensa mai mult decat proporțional impactul reducerii veniturilor angajaților cărora li s-a redus norma săptămânală de lucru cu 5 ore).

În pofida criticilor dure lansate de reprezentanții “dreptei franceze“, care se opuneau «Reformei celor 35 de ore», în baza analizelor econometrice realizate în 2004 de către Institutul național de statistică și de studii economice din Franța (INSEE = Institut national de la statistique et des études économiques), s-a estimat că, între 1998 și 2002, au fost create 350.000 de locuri de muncă.

Apreciez că, în special în contextul actualei Crize economico-financiare mondiale, modelul francez «Martine Aubry» privind «Reforma celor 35 de ore» ar trebui analizat cu mare atenție de către Guvernul României, pe baza unei analize cost-beneficiu bine fundamentate, care să conducă la luarea unei decizii înțelepte în funcție de greutatea avantajelor asociate acestei măsuri de politică economică, raportată la inconvenientele ce o acompaniază.

Prezentare video :

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: